Te parau ra te taata hamani hoho'a ia outou e i raro a'e i te mana o te manuïaraa o te mau ohipa tuaro e te faaitoitoraa i te mau haamaitairaa, Ua faaohipa te taata i te ite atoa no te hi'opoa e no te tuatapapa i te mau ohipa faufaa roa o te mau ohipa tuaro e rave rahi, Ma te feaa ore, e tae noa ' tu te hoeraa. E faaite mai te feia hamani i te mau hoe i muri nei ia outou e pae mea faufaa roa no te ohipa i te hoe.

1. Te parau “te toro”
Ia tomo ana'e outou i roto i te pape, te faaite maira te taata hamani i te mau hoe manureva ia outou, A tuu i te mau hoe i mua roa e a faatoro i te reira, o te nehenehe e haamaitai i te aravihi o te hopuraa. Na mua roa, e faarahi te reira i te roaraa o te stroke, o te tauturu i te faarahi i te atea o te hoê noa; ha'iti, E faarahi te reira i te faito o te taime ohipa i roto i te taatoaraa o te huriraa o te ati e e haamaitai i te puai o te tino o te taata. Ua 'ō, te faito o te mau manureva hoê e te mau manureva e piti, te hape rahi roa ' ' e, o te roaraa ïa o te taime ohipa. Āre'a, E ere i te mea moni roa ia tapae i te atea roa e ia faarahi i te atea o te manureva i roto i te hoê faito tano.
Te mau ohipa faufaa: Te faaitoito nei te taata hamani i te mau hoe ia outou ia faaafaro i to outou mau rima i raro i te rahiraa o te taime, e a faahoro rii i to outou mau rima; E nehenehe to outou tauupu e taui au noa (te hoe atau i ni'a i te pae atau, i te pae aui) no te tauturu i te faatoro i te amo i mua.
Mea faufaa ia ite e ua maoro roa te mau mea atoa. Te parau maira te taata hamani i te mau pahi tama'i ia outou e “te toro” e ere i te mea tamǎrû e e mea ohie roa ia ere i te faito. Taumaha “te toro” e nehenehe e hau atu i te moni.
Ha'iti, te parau “tā'uru”
E nehenehe te hoê huru hopu maitai o te pape e haapapu i te hoê taairaa mau i rotopu i te hoe e te pape, te horo'araa i te puai rahi a'e no te faahoro i te tapura ereere i mua. Te hoê hoe e te hoê hopu maitai, e ere i te mea hape, te papû e te puai.
Te mau ohipa faufaa: Ia tomo ana'e te hoe i roto i te pape, A tuu i te reira ma te afaro no te ape i te mau paapaaraa i roto i te pape e no te faatupu i te mau pape pue. Hou a faaohipa ' i i te puai, a tatari e tae roa ' tu i te taime e tomo roa ' i te mau hu'ahu'a i roto i te pape.
Toru, te parau “tāne”
Te parau ra te taata hamani i te mau hoe e ia î ana'e te mau hoe i te pape, Eiaha e inoino i to outou puai i teie taime. I te rahiraa o te taime, i te taime a haere noa ' i te pape na nia i te hoe, o te vahi ïa e tia ' i te amo, e e mea maitai a'e te mau melo o te tino e te tino no te faaohipa i te puai.
Te mau ohipa faufaa: A afa'i i ni'a e te mau rima, A huti i raro e te mau rima, A tuu i ni'a i te mau hu'a, faahuru i te tino, e a tura'i i te hope e te opu. A faaohipa i te mau uaua o te tino taatoa no te hamani i te hoê hoe. Te parau ra te taata hamani i te mau hoe e e mea ti'a ia outou ia haamana'ohia i ô nei. E rave rahi taime to te feia aravihi atoa haapapuraa e ia tae noa ' tu te hoe i nia i te avae, e tia ia faaore oioihia te reira, Eiaha e fariu i te hope no te faaho'i i te hoe i muri. E ere teie huru ohipa i te mea maitai roa.
Te maharaa, te parau “ōpū'upū”
Te ohipa a te parau “fa'atau” Te faataa ra te reira i te taatoaraa o te huru o te pape. I muri a'e i te faaohiparaa i te puai e te raveraa i te ohipa, Te hinaaro nei tatou i te hoê mea mâ, rauu, aita e mǎrû, aita e tereraa nainai o te taheraa pape, no te haere maitai i te taahiraa i muri iho.
Te mau ohipa faufaa: No te ape i te mau ofa'i, a fariu i to rima no te faaau i te hoe e te hiti o te tapura ereere. A faateitei oioi i te rima i ni'a i te hoê koki e 45 teteri, e a faanaho i te ohipa e te rima i raro. I te hoê â taime, A tapea i te vahi hoe ia fatata roa i te hope. Te parau “tahua” e mea maitai roa te reira. Haʻamanaʻo, te faahiti ra te reira, aita e tamâ!
Rima, “Fu” Te mau rave'a parau
Te parau “ha'api'ira'a” o te hoê ïa iritiraa fifi no te Faaoraraa mai i te reo Beretane, e ere te reira i te mea tano. Te auraa ra, o te faaho'i-faahou-raa ïa e te faaearaa. Peneia'e e nehenehe te mau huru o te hopuraa e faaite maitai a'e i roto i te parau “ha'api'ira'a”. Te parau ra te taata hamani i te mau hoe no te mea e taui rahi te tino i te roaraa o te hoe, E titauhia te hoê faanahoraa faaho'i-faahou-raa. Ma te tahi, mai te mea e, e tape'a outou i te hoê huru pi'o e te faaohiparaa i te puai no te hoê tau maoro, noa ' tu eaha te puai o te mau uaua psoas.
Te mau ohipa faufaa: Te faaue nei te taata hamani i te mau hoe ia outou ia huti i te mau hoe i rapae i te pape, A faaohipa i te ravea no te faati'ati'a i to outou tauupu i te taime a faahoro ai outou i te mau hoe, e a tamǎrû i to outou tua e tae noa ' tu to outou tino taatoa. A faaohipa i te ravea no te faatumu i nia i te ohipa i muri iho.
Te ono, māra'a —- hoho'a i te hoê “te ite i te reo”
Noa ' tu e ua amahamaha te ohipa hoe e pae tuhaa, I te pae hopea, e mea tano ratou e e mea hu'ahu'a. I roto e rave rahi tupuraa, e riro te mau ohipa maitai ei mau ohipa maitai e te hoê mana'o maramarama no ni'a i te pehe. Te parau “Rūtīmu” te haapapuhia ra i ô nei. Te faaite maira te taata hamani i te mau hoe i roto i te hoê huriraa hopu taatoa, E taa ê atoa te mau ohipa o te mau taahiraa atoa i roto i te mau ohipa matamua, maeneene e te tano ia toro ana'e outou i te hoe i mua, Eiaha e mǎrû e te vitiviti; ia tomo ana'e te hoe i roto i te pape, e mea mǎrû e e mea maeneene te hoe; Ia hutihia'tu te hoe, E mea hau e e mea puai; ia hi'opoahia mai te hoe i rapae i te pape, E mea oioi e e mea mâmâ; ia faaho'i-faahou-hia mai te tino, E mea tamǎrû e e mea natura. Ua riro teie huru huriraa ei taime tamǎrûraa e te tauiraa, ua î i te “Rūtīmu”, mai te hoê taata ori i ni'a i te pape.

